Până la 60% din banii alocați Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, totalizând 32,1 miliarde de euro pe an, sunt cheltuiți de statele membre pentru activități care încurajează agricultura nesustenabilă la scară largă, arată un raport WWF, publicat marți.

Aceste practici distrug habitatele naturale, oferind în același timp doar un sprijin minim fermierilor către o tranziție echitabilă la practici sustenabile, care să asigure reziliență la schimbările climatice.

Subvențiile directe din alte sectoare, cum ar fi pescuitul (între 59 și 138 de milioane de euro), infrastructura de transport (1,7 miliarde de euro - 14,1 miliarde de euro) și infrastructura de apă (1,3 miliarde de euro - 2 miliarde de euro) contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la distrugerea naturii.

”În fiecare an, peste 30 de miliarde de euro din Politica Agricolă Comună finanțează activități care dăunează naturii și nu sprijină fermierii. Această cifră impresionantă echivalează aproximativ cu toate cheltuielile anuale ale unor guverne naționale precum cele ale Croației și Luxemburgului”,

spune Tycho Vandermaesen, director de politici și strategie la WWF European Policy Office, cerând guvernelor din UE ”să realinieze urgent cheltuielile publice cu imperativele sociale și de mediu".

Această alocare necorespunzătoare a fondurilor UE contrastează puternic cu nevoile identificate în Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care necesită o sumă estimată la 48 de miliarde de euro pe an pentru a finanța activitățile desfășurate de fermieri, proprietari de terenuri, comunități rurale și costiere, în vederea protejării și refacerii eficiente a biodiversității.

În prezent, UE și statele sale membre sunt sub nivelul acestui obiectiv cu mai mult de 18 miliarde de euro în fiecare an.

Pe lângă faptul că guvernele cheltuiesc miliarde de euro din banii contribuabililor pentru a dăuna naturii, ”subminează și eforturile UE de a o proteja și a o reface, în conformitate cu obiectivele sale declarate și cu angajamentele internaționale”, susține Ester Asin, directorul WWF European Policy Office.

Subvenții dăunătoare în Delta Dunării

În cazul României, raportul dă ca exemplu subvențiile agricole acordate în Delta Dunării, care sunt dăunătoare atât naturii, cât și viitorului comunităților care locuiesc acolo.

Recunoscută ca rezervație a biosferei UNESCO din 1998, Delta Dunării este un sanctuar pentru numeroase specii de păsări și pești. 

”Îndiguirile realizate în Deltă în trecut, pentru a face loc incintelor agricole, sunt punctul de plecare care a dus la situația de azi, în care fertilitatea solurilor a scăzut, populațiile de pești au intrat în declin, iar mijloacele tradiționale de trai au ajuns să fie amenințate. În prezent, cinci zone agricole acoperă aproape 40.000 de hectare de teren în Deltă. Aceste terenuri sunt adesea arendate către companii private pentru o perioadă de până la 30 ani. Deși aceste companii fac profituri uriașe, dar o mică parte din ele ajunge la comunitățile locale”,

se arată în raport.

Astfel, în Carasuhat, companiile au profituri de peste 1,8 milioane de euro anual, dar taxele plătite consiliului local se ridică la circa 80.000 de euro.

Daunele provocate mediului de tranformarea unor zone în terenuri agricole sunt completate și de ”o alocare neglijentă” a subvențiilor europene de către statul român.

De exemplu, prin programul DR-11139 se oferă subvenții în funcție de suprafața de teren, fapt care favorizează fermele mari si agricultura intensificată.

Alte subvenții favorizează extinderea suprafețelor cultivate.

O anchetă ”România, te iubesc” de la ProTV a dezvăluit că zeci de mii de hectare de teren cu mlaștini sau bălți din Delta Dunării au fost asimilate pășunilor printr-o modificare legislativă inițiată de actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, pe când era președintele comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților.

”O lege modificată pe ascuns anul acesta (2023 - n.r.) în Parlament a transformat Delta Dunării în pajiște. A doua zi cineva a mers la cadastru și a schimbat în acte terenurile Deltei din ape în pășuni. Iar prin ordin de ministru al Agriculturii stuful a fost transformat din pix în furaj. În spatele modificărilor bizare se afla o miză de zeci de milioane de euro”, arată ancheta ProTV.

Risc mare de deșertificare

Raportul concluzionează că, în cazul Deltei Dunării, abordarea actuală în materie de agricultură, bazată pe subvenții dăunătoare, va duce la agravarea schimbărilor climatice, va extinde inechitățile sociale și va stimula în continuare preluările de terenuri.

Experții atrag atenția asupra unui risc mare de deșertificare în Delta Dunării în anii 2071-2100 comparativ cu 1981-2010.

Pentru conservarea ecosistemelor unice din Deltă și pentru a oferi un viitor comunităților locale, banii cetățenilor europeni ar trebui să nu mai finanțeze inițiative distructive.