Ambasadorul României la Chișinău explică, într-un interviu acordat EurActiv, cum au contribuit fondurile oferite de București la rezolvarea unor probleme în R. Moldova. Pe de altă parte, diplomatul evocă și sacrificiile necesare pe drumul către UE.

EurActiv: Republica Moldova a beneficiat de cele mai multe fonduri din asistența pentru dezvoltare acordată de România unei țări. Care este suma totală alocată până acum și care sunt prioritățile de finanțare?

Daniel Ioniță: R. Moldova se înscrie în linia priorităților de politică externă ale României și, prin ceea ce face pentru R. Moldova, România dorește să contribuie la susținerea parcursului european al R. Moldova. Pe de altă parte, ne dorim ca acțiunea noastră să aibă o contribuție directă la consolidarea instituțională în R. Moldova, iar efectele acțiunilor noastre aici să se reflecte, la modul general, în bunăstarea tuturor cetățenilor R. Moldova.

Asistența pentru dezvoltare oferită de România R. Moldova acoperă șase mari domenii.

Nu vorbim numai de un acord de împrumut de 150 de milioane de euro care face obiectul unui acord semnat la nivel interguvernamental în luna octombrie 2015 și din care anul trecut România a acordat o primă tranșă și urmează ca până la sfârșitul lunii curente să acordăm și a doua tranșă, dar vizează, totodată, și acordul privind oferirea unei asistențe nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro.

 

Acordul respectiv a fost încheiat în 2010 și, până în momentul de față, din acord au fost alocate fonduri importante în sfera educațională: vorbim de 23 de milioane de euro din care au fost renovate, reabilitate sau dotate 832 de instituții preșcolare din R. Moldova. Asta reprezintă jumătate din grădinițele existente pe această parte a Prutului. Iar rezultatele foarte bune care au fost obținute în cadrul acestui program interguvernamental au îndemnat autoritățile române să continue cu proiectul respectiv.

Tot din acest acord de asistență nerambursabilă au fost alocate sume importante – care depășesc în total șase milioane de euro – pentru construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. Pe acest proiect de importanță strategică între România și R. Moldova suntem în momentul de față la etapa definitivării proiectului tehnic, urmând ca  în perioada următoare să trecem la construcția fizică a gazoductului.

Și un al treilea domeniu în care au fost utilizați bani din acordul menționat mai sus sunt situațiile de urgență. Astfel, după inundațiile care au afectat grav localitățile de pe malul stâng al Prutului, în special localitatea Cotul Morii, raionul Hîncești, în 2010, autoritățile române au alocat opt milioane de euro pentru materiale de construcții, din care au fost reconstruite multe din casele distruse în acele inundații.

Un al treilea mare domeniu de acțiune al României pe R. Moldova îl reprezintă Asistența Oficială pentru Dezvoltare, pe care România a început să o acorde din 2007, data de la care am intrat în Uniunea Europeană. Din acel moment, România a trecut de la statutul de stat beneficiar de asistență penru dezvoltare la cel de donator și de menționat că R. Moldova a beneficiat în toată această perioadă de aproximativ o treime din întregul buget alocat de România asistenței pentru dezvoltare.

Printre proiectele finanțate prin acest mecanism ar trebui menționat domeniul educației care reprezintă un domeniu fanion al acțiunii noastre în R. Moldova. Programul de renovare a grădinițelor a beneficiat din acest fond ODA de trei milioane de euro.

Un alt domeniu vizează renovarea patrimoniului cultural și până acum au fost alocate circa trei milioane de euro pentru reabilitarea unor instituții culturale de prestigiu din R. Moldova. Un obiectiv important aici și un muzeu fanion pentru Chișinău este Muzeul Național de Artă, care a fost renovat cu bani de la Guvernul României și care a fost dat în folosință anul trecut. Mai avem alte două obiective importante: Sala cu Orgă din Chișinău și reconstrucția Teatrului Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul.

Tot prin programe ODA au fost alocate circa 2,8 milioane de euro în domeniul ocrotirii sănătății. O sumă imprtantă din acești bani a fost destinată Institutului Mamei și Copilului, unde au fost renovate secții de spital sau pavilioane cu bani de la Guvernul României și dotate cu echipamente la standarde europene.

Circa un million de euro au fost alocați pentru sectorul agricultură și sectorul sanitar-veterinar. Au fost dezvoltate niște laboratoare pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante, sol și în produse de origine vegetală, astfel încât producătorii agricoli să aibă posibilitatea testării la standarde europene a produselor lor.

De asemenea, au fost alocați bani pentru programul de aprovizionare cu apă și canalizare – circa 0,7 milioane de euro pentru instalarea unui sistem de aprovizionare cu apă și canalizare în raionul Cahul.

Nu în ultimul rând, protecția mediului a reprezentat, de asemenea, o prioritate. În ansamblu, circa jumătate de million de euro au fost alocați proiectului Fondului voluntar al NATO privind distrugerea pesticidelor și a substanțelor nocive din R. Moldova, cu banii respectivi fiind evacuate depozitele de pesticide din raioanele din nord, dar și din sud: de la Florești, respectiv din Găgăuzia.

 

De notat că acest proiect al Fondului voluntar al NATO pentru distrugerea pesticidelor a fost un proiect pe care România l-a promovat și l-a susținut la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Prin acest proiect am dorim de la început și continuăm să transmitem un mesaj important tututor locuitorilor R. Moldova, legat de faptul că NATO este în esență o alianță de pace, care are programe diverse în domeniul științei, în domeniul social, al cooperării practice și contribuie la întărirea legăturilor interumane.

În această etapă, referitor la fondurile ODA, România este în curs de operaționalizare a propriei sale agenții pentru dezvoltare pe modelul agențiilor de dezvoltare ale altor state. RoAid - cum se va numi probabil agenția noastră - este menită să contribuie la sporirea predictibilității și a impactului asistenței pentru dezvoltare pe care România o oferă statelor beneficiare, deci implicit și R. Moldova. Sunt convins că R. Moldova va beneficia în continuare de o atenție sporită, inclusiv în planurile viitoare pe care RoAid le va dezvolta.

Un al patrulea domeniu mare vizează acordarea de sprijin la nivelul instituțiilor de linie din România pe aspecte sectoriale. Printre cele mai semnificative proiecte trebuie menționate bursele oferite anual de către institute de învățământ din România elevilor și studenților din R. Moldova. Vorbim de circa 5.000 de burse al căror cost s-ar cifra undeva între 13 și 15 milioane de euro anual.

Totodată, au fost donate 100 de microbuze școlare, 50 de autoturisme pentru administrația publică centrală, precum și trei autobuze destinate unor instituții teatrale din R. Moldova. Microbuzele școlare au ajutat și ajută în continuare pe elevii și studenții din diverse localități și raioane ale R. Moldova să se poată deplasa mai ușor către unitățile de învățământ.

Nu în ultimul rând ar trebui amintit și programul de succes - am spune noi - SMURD.

SMURD a trecut Prutul în 2014, iar anul trecut a trebuit cu toții să vărsăm o lacrimă și pentru tragedia în care au pierdut eroii noștri la Haracâș. Cu toate acestea, programul respectiv s-a dovedit a fi unul de succes.

 

Un al cincilea domeniu de interes îl reprezintă sprijinul constant pentru promovarea limbii române, a culturii, civilizației și spiritualității românești în R. Moldova. Operăm în aceași spațiu cultural, istoric, spiritual comun, iar printre cele mai reprezentative proiecte în acest sens ar trebui menționate programele de acordare a unui milion de cărți în R Moldova pentru bibliotecile de aici, un program care a fost finalizat în 2012. Au fost dotate biserici și au fost construite lăcașuri de cult, o biserică importantă este cea care poartă hramul Sfinților Martiri Brâncoveni din Soroca, o biserică de lemn care a fost renovată în 2014. Au fost deschise centre de informare ale României la universitatea de stat din Comrat, în 2015, iar anul trecut am participat cu colegii mei la deschiderea unui astfel de centru la Universitatea Alecu Russo din Bălți.

Au fost și, probabil, vor fi în continuare oferite locuri pentru elevii și studenții din R. Moldova în taberele de vară organizate în România, la munte și la mare, și, totodată, vom continua să derulăm proiecte care au avut și ecouri pozitive și care au avut cronici foarte, foarte bune, cum este cel referitor la reuniunea teatrelor naționale la Chișinău, Bookfest – un program important pe care l-am organizat pentru prima dată anul trecut la Chișinău, cu o contribuție importantă a ICR Mihai Eminescu de aici.

Un al șaselea domeniu important este dezvoltarea și încurajarea cooperării directe între autoritățile locale, fie că sunt de la nivel județean sau municipal din România cu parteneri similari din R. Moldova. Programele arhicunoscute de înfrățiri ale localităților, înfrățiri care, de multe ori, contribuie la dezvoltarea unor proiecte sociale, culturale, turistice bilaterale și care, de multe ori, au produs și rezultate pozitive.

Nu în ultimul rând, dar asta intră mai degrabă în datoria noastră de suflet să spunem pe care o simțim și o avem de fiecare dată pentru cetățenii de pe malul stâng al Prutului ar trebui menționate și programele multiple de ajutor umanitar. De cele mai multe ori când R. Moldova s-a confruntat cu situații dificile, România a fost alături. În 2012, România a transferat în R. Moldova peste 100 de tone de grâu, în 2016 am transferat 20.000 de colete alimentare, 1.170 de tone de zahăr și peste 16.000 de tone de păcură, care să contribuie la încălzirea sau reducerea facturilor la electricitate pentru o serie de persoane aflate în categorii mai puțin favorizate.

EurActiv: După cum ați spus, România va avea o agenție pentru asistență pentru dezvoltare, iar de anul trecut există și o lege privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară. În aceste condiții, în următorii ani va rămâne R. Moldova principalul beneficiar al asistenței pentru dezvoltare acordată de România altor țări?

Daniel Ioniță: Da, cu siguranță. În programul de guvernare al Guvernului Grindeanu, R. Moldova rămâne în categoria priorităților și sunt convins că în continuare țara vecină va beneficia de atenția noastră.

EurActiv: Cum apreciați impactul acestor proiecte asupra dezvoltării economiei și societății moldovenești?

Daniel Ioniță: Unele dintre aceste programe și proiecte pe care le-am menționat au avut o descărcare imediată, în sensul că au contribuit aproape instantaneu la îmbunătățirea unor stări de lucruri, a unor cauze punctuale, altele vor avea, evident, o descărcare pe termen mediu și lung.

Noi sperăm ca tot ceea ce facem aici să contribuie, pe de o parte, la o consolidare și o întărire a capacităților instituționale ale R. Moldova de a face față mai bine provocărilor de natură internă și externă și, pe de altă parte, prin tot ceea ce facem dorim să menținem R. Moldova angajată pe calea sa europeană, prin exemple de bune practici, prin transfer de expertiză, printr-o voce profund europeană, o voce care respectă pe deplin valorile și principiile pe care și noi le susținem, însă o voce care se aude pe un ton poate mai cald pentru că vine, în primul rând, rostită în aceeași limbă și vine din partea unui stat vecin care înțelege, poate, cel mai bine realitățile de aici.

EurActiv: Puteam face mai mult? Am făcut și greșeli în relația cu R. Moldova?

Daniel Ioniță: Nu cred că există un diplomat serios român, căruia să-i puneți o astfel de întrebare și care să nu vă spună: Da, suntem mulțumiți de ceea ce am făcut, însă suntem obligați să năzuim și la mai mult și la mai bine pentru că doar așa putem să asigurăm progresul pe viitor. Evident, poți să judeci diversele probleme prin diverse chei de interpretare. Așa cum spuneam însă unele proiecte au o descărcare pe termen mai lung, altele au produs efecte imediat și deja au intrat în memoria colectivă și în beneficiul direct al celora cărora le-au fost destinate.

EurActiv: În pofida ajutorului oferit de România, dar și de UE, moldovenii au ales anul trecut un președinte prorus. În acest context, cum vedeți viitorul relațiilor româno-moldovene?

Daniel Ioniță: România are o cooperare excelentă la nivel guvernamental cu R. Moldova. Chiar astăzi (joi - n.r.) am avut o întâlnire foarte bună cu președintele Parlamentului, Andrian Candu, și, cu acest prilej, am reafirmat dorința noastră comună de a continua pe calea consolidării relațiilor bilaterale și președintele Parlamentului, ca de altfel și premierul R. Moldova, ne-au asigurat că R. Moldova va rămâne ferm angajată pe calea europeană, singura care, din punctul lor de vedere, va aduce și efecte pozitive și va contribui la îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor.

 

România este determinată, alături de partenerii de dezvoltare ai R. Moldova, să contribuie de o manieră corectă și concretă la îmbunătățirea stării de lucruri din R. Moldova. Considerăm că parcursul european aduce după sine beneficii substanțiale pentru toți cetățenii R. Moldova, însă drumul către UE presupune, totodată, și parcurgerea unor reforme necesare, presupune uneori și eforturi susținute, și o muncă asiduă și - de ce nu? - sacrificii de etapă din partea tutror cetățenilor.

România știe din propria experiență însă că, o dată ce drumul este parcurs, beneficiile urmează să fie simțite, să fie concrete, vizibile pentru absolut toți cetățenii.