Noul președinte al Franței și-a petrecut la București mai puțin de nouă ore din timpul său alocat unui mini-turneu european fulger, început cu scopul de a convinge țări precum Cehia, Slovacia, România și Bulgaria să i se alăture în lupta de a schimba sistemul european al muncitorilor detașați.

Emmanuel Macron și soția sa, Brigitte, au ajuns la Palatul Cotroceni, unde fost primiți cu onoruri militare de către președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, cu mai mult de o jumătate de oră întârziere. Acolo, după ce președintele francez a salutat Garda de Onoare cu un "Bună ziua" românesc, a semnat în Cartea de Onoare și a pozat pentru fotografiile oficiale, cei doi șefi de stat s-au retras pentru convorbiri tete-a-tete, iar cele două prime doamne au plecat împreună.

Chiar dacă au stat mai mult de o oră în spatele ușilor închise pentru a discuta chestiunea muncitorilor detașați, Macron și Iohannis au ieșit fără o înțelegere privind modificarea directivei europene - spre dezamăgirea președintelui francez care spera ca România să treacă de partea sa -, dar cu speranța că vor ajunge la una până la sfârșitul anului și încrezători în relația franco-română.

"(...) În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra. Sunt foarte multe aspecte unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialiști. Nu cred că v-ați imaginat că domnul președinte Macron și cu mine stăm să redactăm un draft al acestei Directive”, a afirmat Iohannis în conferința de presă comună.

Deși aici nu s-au pus de acord, cei doi președinți au decis măcar aprofundarea parteneriatului strategic între cele două țări în domenii precum cel politic, economic și cultural.

Prima doamnă a Franței nu și-a petrecut toată ziua în companiei soției președintelui Klaus Iohannis, Carmen. Brigitte Macron a trecut pragul unei rotiseii tradițional franțuzească, aflată în apropierea Pieței Amzei.

(foto: Galli, rôtisserie Française)

În timp ce aceasta s-a plimbat pe străzile micului Paris, Emmanuel Macron a avut o întâlnire tete-a-tete la Vila Lac 1 cu premierul Mihai Tudose, pe care chiar liderul de la Elysee a cerut-o, pentru a discuta aspecte privind cooperarea în sectoarele economic, energetic, cercetare și cultural, dar și spațiul Schengen, la care România visează să adere "în viitorul apropiat" de câțiva ani și despre care președintele Franței a spus la București în cursul zilei că funcționează foarte rău.

"Franța nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul așteptărilor României și la nivelul eforturilor pe care le-a depus. Mă gândesc în special la Schengen (...) România a îndeplinit condițiile de aderare la Spațiul Schengen din 2011, dar Europa a amânat, ceea ce a dus la frustrări (...) Vreau să ieșim din această ipocrizie (…). Vrem să putem concret, cât mai repede posibil, să integrăm România în Spațiul Schengen (...) Dar vreau să fiu sincer: Schengen nu este un cadou, pentru că nu funcționează bine. (...) Schengen funcționează foarte rău. Acordul de la Dublin nu mai funcționează bine. Deci vreau ca Europa, pe termen scurt, să aibă o reformă a politicii sale migratorii, de azil, pentru o bună funcționare și să poată integra România încă din timpul acestor discuții și ca, în acest Schengen pe baze noi, România să devină un partener cu drepturi depline", a spus Macron într-un discurs la Ambasada Franței la București.

Cele două cupluri prezidențiale au mers, înainte de recepția oficială în cinstea lor, într-o plimbare de 40 de minute la Muzeul Național Satului "Dimitrie Gusti", aflat în Parcul Herăstrău. Acolo au admirat Casa de la Șanț, tradițională din zona Bistrița Năsăud, unde Brigitte Macron și Carmen Iohannis au primit vase din ceramică de Horezu, Biserica Maramureșană, Casa de la Jurilovca, unde Emmanuel Macron și Klaus Iohannis au primit opinci, au văzut tehnica încondeierii ouălor, iar un taraf din Teleorman le-a cântat muzică tradițională din zona Câmpiei Române.

Chiar dacă nu și-au petrecut toată ziua împreună, cele două prime doamne, Brigitte Macron și Carmen Iohannis par să se fi împrietenit rapid, dat fiind faptul că, pe parcusul aproape întregii vizite la Muzeul Satului, s-au plimbat, pe tocuri, braț la braț, lăsându-i pe cei doi domni mai mereu în spate.

La vie en rose

În ciuda faptului că Gelu Voicu și Lăutarii din Teleorman i-au interpretat președintelui francez mai multe cântece tradiționale, iar alături de ei s-a aflat și un ansamblu de dansatori de muzică populară, lui Emmanuel Macron i-a fost mai greu să se despartă tot de muzica franțuzească care s-a auzit la Casa de la Jurilovca. Acolo, o interpretă de muzică populară i-a cântat la nai președintelui Franței melodia "La vie en rose", făcându-l nu doar să se oprească, ci chiar să se întoarcă din drum pentru a-și exprima aprecierea, lăsându-l pe președintele Klaus Iohannis să aștepte.

Pentru Emmanuel Macron, vizita la Muzelul Satului a fost una "extraordinară" și necesară pentru a ne înțelege mai bine țara.

"A fost foarte important pentru mine să petrec o vreme alături de domnul președinte și de soțiile noastre în aceast loc tradițional. (...) A fost extraordinar", a spus Macron.

Emmanuel Macron nu a înnoptat la București. Sofia este ultima capitală europeană pe care președintele Franței și-a propus să o viziteze săptămâna aceasta pentru discuții și negocieri asemănătoare celor din România și către care s-a îndreptat la sfârșitul zilei.

Totuși, președintele francez a promis că se va întoarce în România chiar în 2018, la Centenarul Marii Uniri, și va merge la Iași, pentru a planta un stejar.

"În urmă cu 90 de ani, un francez a venit să planteze un stejar de 10 ani (…) I-am spus președintelui că mă voi întoarce, pentru a planta un nou stejar, anul viitor", a spus Macron, făcând referire la stejarul plantat de generalul Henri Berthelot, la Iași, în 1927, stejar din care premierul Tudose i-a dăruit lui Macron o crenguță, la întâlnirea între patru ochi pe care cei doi au avut-o.

Macron, Cioran și Ionescu

Cele două cupluri prezidențiale au încheiat ziua cu o recepție la Palatul Cotroceni, unde Emmanuel Macron a vorbit despre istoria comună dintre Franța și România, dar și despre viitorul Europei, amintindu-i pe Emil Cioran și Eugen Ionescu.

"Îmi vine în minte un mare autor român, care a ajuns să scrie în limba franceză, Cioran, ale cărui aforisme sunt magnific, și care spunea că - citez din memorie - «Nefericirea este bine documentată în istorie, iar când încerci să reflectezi la fericire, lucrurile par mai efemere, mai puțin evidente, deci mai fragile. Există o tentație legitimă de a documenta lucrurile nefericite ale istorie noastre. În această seară, încerc să vorbesc despre lucrurile efemere de care spunea Cioran", a spus Emmanuel Macron, potrivit Mediafax.

Președintele Franței s-a folosit de Eugen Ionescu atunci când a vorbit despre viitorul Europei.

"El se întreba cine este mai înțelept: cel care acceptă totul sau cel care nu acceptă nimic? Dacă resemnarea este înțelepciune, atunci, dragă Klaus, noi nu suntem înțelepți, dar eu cred că Ionescu se gândea că adevărata înțelepciune este că, pentru a fi fericit, să nu accepți lucrurile care nu sunt satisfăcătoare (...) și de a dori un viitor, de a-l explica și de a face totul pentru a-l construi. Langoarea europeană ne-a obișnuit să nu spunem nimic de viitorul nostru din teama de nu putea veni cu ce am promis în fața unora sau altora", a spus Macron, înainte să părăsească România, care nu i-a oferit susținerea clară în reforma directivei europene pentru muncitorii detașați la care spera.