Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut vineri că Rusia reușește în prezent să încetinească contraofensiva. Pentru președintele ucrainean, aceasta se datorează "lentorii" livrărilor occidentale în timp ce Kievul cere arme cu rază lungă de acțiune, conform săptămânalului francez Le Point.

De altfel, președintele a subliniat că timpul este împotriva Ucrainei, Rusia mizând pe o victorie republicană la alegerile prezidențiale din 2024 pentru a slăbi sprijinul american acordat Kievului. El a cerut din nou mai multe arme, mai rapide și cu o rază de acțiune mai mare. Și noi sancțiuni împotriva Moscovei.

"Cu cât durează mai mult, cu atât oamenii suferă mai mult […] Dacă nu suntem pe cer și Rusia este acolo, ei ne opresc din cer. Ei ne opresc contraofensiva", a declarat el la o conferință la Kiev. În opinia lui Zelenski, "procesele devin din ce în ce mai complicate și mai lente când vine vorba de sancțiuni economice împotriva Moscovei sau de furnizarea de arme" occidentale.

De luni de zile, Ucraina s-a plâns în mod special de încetineala negocierilor privind livrarea avioanelor de vânătoare F-16. Câteva zeci dintre aceste avioane americane vor fi în cele din urmă livrate de țări europene, dar echipajele trebuie acum să fie instruite luni de zile.

Contraofensiva ucraineană lansată în iunie s-a lovit de linii puternice de apărare construite de ruși, inclusiv câmpuri de mine și capcane antitanc.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni a apărut o descoperire în Sud, care i-ar putea permite armatei ucrainene să avanseze pentru a tăia liniile de comunicație rusești dintre nord și Crimeea, unul dintre obiectivele sale.

"În ciuda rezistenței acerbe a inamicului, soldații noștri continuă să avanseze", i-a spus comandantul armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, prin telefon, comandantului aliat al Operațiunilor NATO în Europa, generalul american Christopher Cavoli.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, care s-a aflat la Kiev miercuri și joi, a apreciat "progresul semnificativ" al ofensivei care este "foarte, foarte încurajator". El a promis un nou ajutor de un miliard de dolari. Washingtonul a confirmat, de asemenea, furnizarea de obuze cu uraniu sărăcit pentru a da "impuls" ofensivei.

Liderii ruși "contează pe alegerile americane" din 2024 pentru a obține o scădere a acestui sprijin în cazul unei victorii republicane, a avertizat, vineri, Volodimir Zelenski, observând că au existat "voci în cadrul Partidului Republican care spun că sprijinul pentru Ucraina trebuie fie redus".

Mai mult, Rusia a continuat să bombardeze orașele ucrainene. Ucraina a deplâns moartea a patru persoane vineri. Trei civili au fost uciși în Odradokamianka, în sudul regiunii Herson, potrivit ministrului ucrainean de Interne, Igor Klimenko. În Krivi Rig, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, în sudul țării, un atentat cu bombă a lovit o clădire administrativă ucigând un ofițer de poliție, potrivit serviciilor de urgență.

De altfel, Kievul a denunțat și alegerile locale organizate de Moscova în regiunile aflate sub controlul său și pe care susține că le-a anexat la fel ca pe Crimeea în 2014. "Pseudoalegerile desfășurate de Rusia în teritoriile ocupate temporar sunt fără valoare", a subliniat Ministerul de Externe al Ucrainei, denunțând o "încălcare gravă" a suveranității sale.

Pe Telegram, primarul ucrainean în exil din Melitopol (zona ocupată a Zaporijjiei) a raportat "două explozii puternice" la liceul Berdiansk, pe marginea Mării Azov, unde "inamicul localizase una dintre secțiile de votare".

Franța a condamnat, vineri, "organizarea de către Rusia a unor alegeri simulate pe teritoriul ucrainean și în special în Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, precum și în regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson".

Aceste "așa-zise alegeri" sunt "lipsite de orice legitimitate și au loc în teritorii pe care Rusia le ocupă ilegal", a continuat într-un comunicat diplomația franceză, care "nu va recunoaște rezultatele".

Peninsula ucraineană Crimeea, cu orașul Sevastopol, a fost anexată în 2014 de Rusia după un referendum pe care aproape întreaga comunitate internațională a refuzat să-l recunoască. Cele patru regiuni Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson au suferit aceeași soartă – referendum și anexare – în 2022.