Ultimul care a tras un semnal de alarmă a fost serviciul de informații din Estonia. Într-un raport făcut public, marți, avertizează că Rusia intenționează să dubleze numărul de trupe în apropierea granițelor cu cele trei republici baltice și Finlanda, care a devenit cel de-al 31-lea membru al Alianței în aprilie anul trecut. Același document exclude un atac iminent asupra unei țări NATO, dar îl consideră probabil într-un deceniu.

Potrivit lui Kaupo Rosin, directorul general al serviciului estonian și unul dintre cei mai respectați experți în acest domeniu, din 2022, Rusia a crescut "substanțial" numărul de trupe de pe flancul estic al NATO. Această întărire militară nu se limitează doar la soldați, ci și la tancuri și artilerie. Potrivit acestor servicii de informații, trupele ruse staționate în jurul graniței cu Estonia aproape s-au dublat, ținând cont că înainte de invadarea Ucrainei erau în jur de 19.000 de militari.

În ceea ce privește prezența în jurul graniței de 1.340 km dintre Finlanda și Rusia, Moscova ar folosi același tipar ca înainte de invazia Ucrainei și totul indică faptul că și-a întărit armata cu două sau trei unități de manevră care au aproximativ o duzină de unități de sprijin pentru luptă și deschiderea focului. Aceleași resurse au fost mobilizate la granița cu Ucraina înainte de începerea conflictului care va "împlini" în curând doi ani.

Aceste dezvăluiri vin într-un moment deosebit de delicat, chiar după ce în acest weekend fostul președinte Donald Trump a încurajat Rusia să invadeze noi țări NATO, dacă nu își măresc cheltuielile pentru apărare și nu ating ținta convenită de 2% din PIB. Deși aceleași amenințări au fost făcute în timpul primului mandat al magnatului, invadarea Ucrainei înseamnă că aceste avertismente au căpătat un nou sens. Alianța se bazează pe un sistem de apărare colectivă, celebrul articol 5, prin care un atac asupra unuia dintre membrii săi este un atac asupra organizației militare în ansamblu.

Un consens care este în vigoare încă de la al Doilea Război Mondial și pe care Trump - a cărui candidatura ia amploare pentru a deveni din nou președinte al Statelor Unite - vrea să-l pună sub semnul întrebării. În acest moment, doar 11 din cele 31 de țări aliate au atins obiectivul de 2% cheltuieli pentru apărare, deși surse aliate indică faptul că în acest an până la 20 de parteneri ar putea îndeplini acest obiectiv.

Între timp, se estimează că Rusia va cheltui 6% din PIB în 2024 pentru apărare. "UE trebuie să fie pregătită să-și apere propriile granițe. Cuvintele lui Trump au fost un duș rece pentru toată lumea", a declarat premierul polonez Donald Tusk, în timp ce dezbaterea privind o politică europeană comună de apărare autonomă de un eventual ajutor american, care nu mai este considerat ceva ca de la sine înțeles, este redeschisă.

Cert este că în ultimele săptămâni înalții comandanți militari au cerut populației să se pregătească pentru un nou scenariu în care războaiele de pe pământ european nu mai sunt ceva din trecut, ci dintr-un viitor mult mai apropiat decât credem noi.

Vinerea trecută, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a asigurat că Putin ar putea ataca o țară NATO în 3 sau 5 ani și a cerut întărirea apărării aeriene. De asemenea, amiralul olandez Rob Bauer le-a cerut țărilor europene să fie pregătite pentru război și să ia în considerare recrutarea în următoarele două decenii și a lăudat Suedia pentru că a restabilit serviciul militar civil cu scopul de a ajunge la 10.000 de noi recruți până în 2030.

Pe 5 aprilie, Parlamentul leton a aprobat o nouă lege care stabilește treptat serviciul militar obligatoriu după introducerea armatei profesionale în 2007. Bărbații letoni trebuie să servească la împlinirea vârstei de 18 ani timp de un an, iar femeile îl pot solicita voluntar de la 17 până la 28 de ani. Potrivit unor documente scurse către ziarul "Bild" la mijlocul lunii ianuarie, Germania se pregătește pentru ofensiva lui Putin pe flancul estic al NATO în vara anului 2025. Potrivit acestor documente, președintele ar putea folosi Belarusul ca punct de plecare, așa cum a făcut cu războiul din Ucraina.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA