"Raiffeisen Bank International, UniCredit, ING, Commerzbank, Deutsche Bank, Intesa Sanpaolo și OTP sunt băncile care pot preda masterclass-uri despre sustragerea de la implementarea sancțiunilor. Profiturile lor vorbesc de la sine. În 2023, aceste bănci au raportat un profit combinat de peste 3 miliarde de euro, de trei ori mai mari decât în 2021 și au fost generate în parte de fondurile pe care băncile nu le pot retrage din Rusia - așa cum arată o analiză a Financial Times", a scris, marți dimineață, Eugen Tomac pe contul lui de Facebook.

Eurodeputatul susține că problema este că toate aceste profituri înregistrate au dus la plata a aproximativ 800 de milioane de euro în taxe către Rusia, o creștere semnificativă de la 200 de milioane de euro înregistrare în 2021.

"În urma sancțiunilor internaționale impuse asupra băncilor rusești, ca de exemplu imposibilitatea de a primi și trimite plăți Swift, aceste bănci străine au reprezentat o gura de aer pentru ruși, deoarece lor nu li se aplicau aceste restricții", a continuat acesta.

El a adăugat că "și așa înțelegem modul în care companiile europene rămase în Rusia ajută Kremlinul să mențină stabilitatea financiară în ciuda sancțiunilor occidentale și practic, subvenționează mașinăria de război a lui Putin".

"Oare de ce există în continuare entități scutite de implementarea sancțiunilor în condițiile în care Comisia Europeana l-a desemnat pe David O’Sullivan în calitate de trimis special internațional pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE? Este evident că mecanismul de impunere al acestor sancțiuni trebuie îmbunătățit. Este inadmisibil să permitem în continuare companiilor și entităților europene să finanțeze războiul absurd al lui Putin", a mai scris acesta.

Eugen Tomac și-a încheiat postarea afirmând că a solicitat Comisiei Europene să deschidă o investigație cu privire la aceste nereguli și să acționeze astfel încât sancțiunile UE chiar să își atingă obiectivul.