Camera Deputaților, în calitate de for decizional, are luni pe ordinea de zi la dezbatere un proiect de lege ce are ca scop combaterea fenomenului deepfake. Doar că proiectul este criticat de ONG-uri pentru că ar fi o "chinezărie".
Unui copil din zece i-au fost falsificate imaginea și vocea, iar conținutul a fost distribuit pe internet, arată World Vision, care lansează primele video-uri educative despre abuz realizate cu inteligența artificială.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atrage atenția să nu dea curs, sub nicio formă, unor propuneri telefonice de investiții sau de transferuri de fonduri venite din partea anumitor persoane care susțin că reprezintă ASF.
În ultima perioadă, pe mai multe platforme și rețele de socializare au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Specialiștii ai Ministerului german de Externe au identificat o campanie sistematică din Rusia pe platforma X. Preocuparea cu privire la interferențele electorale crește în cadrul guvernului german, relatează Der Spiegel.
Societatea Academică din România (SAR) a lansat ghidul practic ”Ucraina, dezinformare și demistificare”, care cuprinde cele mai vehiculate mituri și știri false despre război din 2023.
Ministrul Sebastian Burduja (PNL) a argumentat ulterior că în București PIB/capita, ajustat la nivelul de cumpărare, e mai ridicat decât în unele orașe europene din Vest. Însă indicatorii dezvoltării unui oraș sunt mult mai complecși, arată Factual.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.