Sondajul, realizat de Ipsos pentru Euronews în vederea alegerilor din iunie pentru Parlamentul European, relevă o nemulțumire generală pe această temă. Din cele peste 26 de mii de intervievați din 18 țări UE, 51% evaluează negativ politicile de migrație, 32% nici pozitiv, nici negativ și doar 16% pozitiv.

Tendința transcende genurile, grupele de vârstă și profesiile, întâlnindu-se aproape pretutindeni. De fapt, în toate țările luate în considerare, opiniile negative le depășesc pe cele pozitive. Francezii (62%), austriecii (60%) și maghiarii (58%) sunt cei mai critici, în timp ce Danemarca (26%), România (27%) și Finlanda (32%) au cele mai scăzute rate de opinii negative.

Așa cum era de așteptat, cei mai critici sunt susținătorii grupurilor de extremă dreapta Identitate și Democrație și Conservatori și Reformiști europeni (78 și, respectiv, 65%), dar și, poate din motive opuse, cei ai grupului de stânga (55% ).

Alegătorii Partidului Popular European sunt în mare parte nemulțumiți (46% față de 20% răspunsuri pozitive), la fel și cei ai socialiștilor și democraților, deși cu o marjă mai restrânsă (33% față de 24%).

În general, evaluarea impactului UE asupra politicii de migrație este cea mai negativă dintre cele șase chestiuni examinate în sondaj, care include lupta împotriva pandemiei de Covid-19, războiul din Ucraina, protecția mediului, creșterea economică și politicile alimentare.

Rezultatele sondajului sosesc în timp ce noul Pact privind migrația și azilul, reforma legislativă a politicilor de migrație ale UE, care introduce reguli comune în UE pentru a gestiona sosirea și distribuirea solicitanților de azil, se apropie de aprobarea finală.

Potrivit sondajului, cetățenii europeni ar dori să consolideze controalele la frontieră pentru a combate imigrația ilegală. 71% dintre respondenții la sondaj sunt de acord că acesta ar trebui să fie obiectivul principal în următorii ani, în timp ce 28% își doresc o politică mai primitoare față de migranți și 1% nu comentează.

Polonia (86%), Bulgaria (83%) și Finlanda (83%) sunt țările care susțin cel mai mult „linia dură”, care reprezintă totuși opțiunea preferată de toate țările intervievate.

Două state din sudul Europei, expuse sosirilor neregulate pentru că sunt situate la frontierele externe ale Uniunii, sunt cele în care balanța este aproape în echilibru. În Spania 41% dintre cei intervievați sunt în favoarea unei politici mai primitoare, iar în Italia 39%. În Danemarca, cifra se oprește la o treime dintre persoanele intervievate (34%).

Și în acest caz, potențialii alegători ai partidelor conservatoare și liberale sunt înclinați să ceară o întărire a controalelor la frontieră: 91% din alegătorii ID, 89% din ECR, 81% din PPE și 72% din Renew Europe. La fel și alegătorii socialiști (57%), în timp ce doar cei de la Verzi/ALE și Stânga gândesc diferit (66% și respectiv 63% în favoarea unei politici mai primitoare).

Andrew Geddes, directorul Centrului pentru Politica Migrației de la Institutul Universitar European, consideră că preocupările legate de migrație au fost alimentate și politizate de partide de extremă dreapta, precum Alternative für Deutschland în Germania, sau Chega în Portugalia, care au observat o creștere a sondajelor de opinie.

"Migrația devine o problemă din ce în ce mai importantă, motivând voturile unor secțiuni ale electoratului. Nu este cea mai importantă problemă, însă ponderea ei a crescut. În ultimul deceniu și ceva, nivelurile de îngrijorare privind imigrația au fost legate și de susținerea partidelor populiste de dreapta radicală”.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA